Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Crăciun’

Îl vor numi Minunat

Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii”.” Isaia 9:6

În începutul capitolului 9, proorocul Isaia spune din partea lui Dumnezeu „totuşi, întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.” Şi în continuare „Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui… Îl vor numi Minunat…

Contextul în care este făcută afirmaţia este undeva în urmă cu aprox. 6 secole înaintea Naşterii Domnului. În acest context, poporul ales al lui Dumnezeu, evreii, au fost pedepsiţi prin cucerirea ţării pe care o formaseră, iar ţara a fost pentru prima oară subjugată inamicilor. Era momentul în care pentru sclavia-1prima oară Dumnezeul evreilor, cel Atotputernic, nu a mai intervenit miraculos pentru salvarea lor.

Dar ştiindu-le amărăciunea, tristeţea, prin prooroci, Dumnezeu transmite mesajul despre naşterea undeva în viitor a lui Mesia, a Salvatorului lor. Le transmite o veste bună care avea să fie o mare bucurie pentru întreg norodul. Dar…

De ce ♥ „Minunat” ♥

Aceasta este prima Sa caracteristică enunţată între celelalte… 

În dicţionarul limbii române „minunat” este explicat ca fiind o caracteristică „care iese din comun, care face minuni, înzestrat cu însuşiri supranaturale„. De ce aceste caracteristici supranaturale recunoscute întâi?

BlueEyeTearsContextul lui Isaia, de acum peste 2500 de ani se repetă şi în zilele noastre. Oamenii sunt amărâţi de atâtea probleme, deziluzii, trădări şi neputinţe de tot felul. Oamenii şi acum ca şi atunci nu îl caută pe Dumnezeu. Nu vor să se lase de păcat… Mai mult decât atât, nu se pot întoarce la Dumnezeu. 

broken  Christmas  decoration.

Pentru mulţi Crăciunul este o sărbătoare de groază în care nu găsesc sensul bucuriei, scopul tuturor eforturilor de a sărbători… 

Cu toate acestea, prima şi cea mai mare realizare este aceea a omului care conştientizează nevoia de un Salvator.

Iar vestea bună a Crăciunului este că Salvatorul, Iisus Hristos, este cel care a făcut TOT, absolut tot ce se putea pentru a salva omul nu doar de la un chin veşnic, din iad, ci şi de la o viaţă mizerabil de insignifiantă pe pământ.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat a ales să coboare pe pământ, să renunţe la a face uz de puterea lui de Dumnezeu, să fie 100% şi om, şi 100% şi Dumnezeu. El a fost Singurul Om Sfânt  în toată viaţa Lui, nu a păcătuit, iar apoi a luat asupra lui păcatele întregii lumi, şi a primit pedeapsa în locul nostru, îngropând în moartea Lui păcatul şi puterea Lui. Word-Became-Flesh

Aici sunt cuprinse informaţii esenţiale: aşadar păcatul, ceea ce de fapt ne desparte de un Dumnezeu absolut în sfinţenie, a fost rezolvat la crucea de la Golgota unde Iisus Hristos a fost răstignit.

Cu toţii ştim că a treia zi a înviat! Iar învierea Sa ne promite că este viu, şi că prin credinţa în plata înfăptuită de El, suntem iertaţi şi primim în dar o natură umană diferită, nouă, cu care, prin Duhul Sfânt al lui Dumnezeu putem trăi o viaţă liberi de puterea păcatului, în continuă apropiere de Dumnezeu!

Iată vestea bună!

Cu toate acestea… să ne uităm puţin în jur: constatarea este de departe a unei realităţi izbitor de diferită de ceea ce ne-am dori să fie…

Dar în drumul meu, personal, pe pământ mi-e tare greu să găsesc omul care în viaţa lui n-a avut nicio tangenţă cu Dumnezeu. Şi acum vreau să vorbesc despre acel moment special când fiecare în parte am ştiut clar că nu putea fi nimeni altcineva decât Dumnezeu…

În dreptul meu, când am ajuns la capătul puterilor, când am constatat că am dat absolut tot ce aveam de dat şi am renunţat să mai încerc… atunci Dumnezeu (cine altul să ştie…?) printr-o persoană care m-a văzut în faţă pentru a doua oară… a decis să mă aducă la loc. A făcut incredibilul! Să umple acele multe goluri „imposibil” de umplut. Să deschidă acele uşi ferecate omului, ferecate mie. Să facă minunea… minunea unui Dumnezeu Minunat! Şi este acea minune de necombătut între prieteni, cunoscuţi… este acea minune care-I arată minunăţia!love came down

El este Minunat!

Nu ştiu cum eşti în drumul tău spre Dumnezeu, dar te încurajez să testezi această caracteristică minunată a lui Dumnezeu, a Salvatorului nostru. El nu se dezminte, şi nu Îi pare rău de promisiunile făcute.. 

El se lasă cunoscut de oameni ca fiind „Minunat, Sfătuitor, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.

Angel76.1LNu degeaba la naşterea Sa, cerul întreg s-a bucurat. Ei ştiau că Dumnezeu coboară cu un scop între oameni. Este scris în Biblie că, Îngerul spune păstorilor de Naşterea lui Mesia în Betleem, şi că

deodată, împreună cu îngerul, s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui!”.” 

Mă întreb oare cum sunau? Cum arătau?

Personal, rugăciunea mea este ca eu să-L fi cunoscut pe Dumnezeu nu doar ca fiind „Minunat” (şi este!) ci să-L cunosc în viaţa mea de zi cu zi şi ca „Sfătuitor„, să-I dau această cinste, să-I deschid uşa deciziilor mele, să-L cunosc ca „Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor” şi în final… „Prinţ al Păcii„.

Şi rugăciunea aceasta este pentru noi toţi …

De Crăciun să ne închinăm înaintea Domnului Iisus, cel viu, şi să-L recunoaştem aşa cum este El.

Pentru difuzare la Radio Vocea Evangheliei, Braşov, Decembrie 2014
 2405bf94ab94dd8b388c4e1bcc9be96f
Reclame

Read Full Post »

Poveste de Crăciun pentru oameni mari

Nu există oameni mari decât cei care știu să fie mici.

Am aflat de un post disponibil de recuziter și căutător de modele pentru o firmă de prestigiu. Cum n-aveam nimic mai bun de făcut am depus cererea la biroul împricinat. Fără să o citească secretara mi-a spus: „Slujba vă aparține.” „Când aș putea să …”, am îngăimat. „Chiar acum, maestrul vă aștepta.

Nod în gât, mers legănat, transpirații reci – toate se năpustiră asupră-mi. Îmi puteam vârî degetele în ochi de bezna ce trona în sala de lucru.

Ia loc, draga mea”, auzii vocea-i caldă. După vorbă părea un bătrânel uitat de ani, cu o blândețe ce putea topi întunericul. Și chiar așa se petrecu. Putui dibui un scăunel ros de vreme pe care fără prea multe comentarii mă așezai. O durere mă ardea de-mi venea să sar de pe el. Politețea mă înfrână de la prea multe nazuri.

Am nevoie de trei personaje ca să-mi pot sfârși lucrarea”, continuă neîntrerupt. În timp ce vorbea un amestec de fân ud, bălegar, bovine nespălate și pâine proaspăt scoasă din cuptor mă lovi drept în nări.

E vorba de un tablou de familie. El… necioplit, deși dalta e prietena lui. Înalt, dar șters, cu toate că e bărbatul casei. Ea, însărcinată înainte de nuntă, fără bani de pâine. Cartea e de la sine înțeles că nu s-a lipit de dânsa. Bună de vărsat lacrimi cu carul.” Nici nu sfârși bine descrierea că ochi-mi putură desluși siluetele celor doi pe pânza îngălbenită de vremi. Îmi păreau cunoscuți, dar oare de unde?

Maestrul se îndreptă de șale. Respiră adânc. Pensula nu-i da ascultare. Refuza să mai creioneze vreun contur. „Încăpățânato!”, și o lovi de catul șevaletului. Nu-mi pot explica cum, dar mâna i se înroși de parcă un cui i-ar fi străpuns-o. O lacrimă i se prelinse și sta să-i curgă din barba năclăită. Încet se cuibări în sângele cald. Cu multă gingășie prinse pensula și strânse noua culoare. Formă cu ea un plod, care scânci ca orice alt copil pe lumea asta.

L-am isprăvit.” Desprinse pânza udă și mi-o încredință. O mai privi o dată cu luare aminte, apoi în timp ce marea de lumină îl înghiți îmi șopti cu vocea-i tremurândă: „Expune-l să-l vadă cât mai mulți.

Am părăsit atelierul cu același nod, de data asta înfipt în inimă: oare cine-L va primi?

Preluată cu permisiune de la Iulia Tuns (profesor jurnalism, redactor revista „Lydia”, soție și mamă, prietenă)

Read Full Post »

🙂 Cum a fost pentru voi Crăciunul ♥

La mine a început gândul că vin sărbătorile chiar din noiembrie când am fost la Conferință în Bulgaria în legătură cu Radio. Planificam de pe atunci Crăciunul la radio. Vorbind cu echipa, Raluca a spus că vrea ca acest Crăciun să fie diferit. Am muncit mult, și am luptat pentru intervenții, interviuri și teatru de impact- la radio…

Dar personal, eu am luat-o în serios. Am vrut un Crăciun special…

Mi-am dorit să mă alătur păstorilor și magilor, și să mă închin și eu la iesle Pruncului… mai mult decât orice.

Dar, cum să merg la iesle… acum în 2012?

🙂 Timpul a trecut.

S-au apropiat sărbătorile. Am primit mai mult decât am dat și m-am bucurat de fiecare cadou în parte. Chiar a fost „belșug”. Adi și Roxi ne-au super surprins, și mama la fel, și Dani cu Tavi și Ligi cu Dani… ne-am adunat famelie mare de Crăciun la prânz.

Dar, de dimineață eu cu Livi și cu Beca am rămas acasă. Mama ne-a lăsat să facem treabă, dar noi așa… de pe la 10 și ceva până la 12 fără, ne-am adunat la părtășie. Am citit din Biblie, Luca 2, Nașterea Mântuitorului… dar abia am discutat primele versete. 🙂 A fost frumos. Ne-am rugat și la început și la sfârșit. Apoi am strâns de prin casă, și ne-am împrăștiat pentru timpul „în odăița noastră”.

Beca mi-a spus că mai demult se rugase să aibe de Crăciun părtășie în familie, dar fără credință, și că uite, că Domnul i-a îndeplinit dorința. Eu încă nu avusesem momentul meu la iesle… Și i-am zis că mie nu… Dar nah. Nu e neapărat ceva ce poți controla.

Beca primise deja…

După aceea ne-am despărțit și am intrat în odăița noastră. 🙂

M-am rugat simplu „Doamne Isuse, vreau și eu să mă închin în fața Ta ca magii și păstorii”.

Nu are rost să mă străduiesc să explic. Nici n-ar trebui să citești ce scriu acuma pentru că pur și simplu sunt lucruri care nu merg explicate… Prezența Lui, a lui Iisus e mai mult decât poți visa…

Laura, mai mult decât păstorii care s-au închinat Pruncului …tu M-ai văzut și pe cruce, știi că am înviat și că sunt la dreapta Tatălui înceruri… mai mult decât magii care mi-au dat aur, smirnă și tămâie …tu Mi-ai dat inima, viața ta. Ești prețioasă în ochii Mei!”

Ce-ți trebuie mai mult?!

„Doamne, îți mulțumesc că mi-ai descoperit planul Tău de salvare prin Domnul Iisus, că m-ai făcut copilul Tău și că îți pasă de mine!

Mă uit cât de minunat ești, credincios, cât mă iubești, cât ai dăruit pentru mine… ce binecuvântată sunt – și sunt copleșită…

Dacă merită cineva să fie lăudat, să fie omagiat, să fie ridicat în slăvi- ești DOAR TU!”

De Crăciun m-am închinat Mântuitorului, Domnului Iisus Hristos. 

star-near-bethlehem-israel2 (1)

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: